De ce eu?

Dintre toate întrebările retorico-inutile care ne stăpânesc existența, cred că “De ce eu?” și “De ce mie”? sunt cele mai periculoase. Atât în momentele de cumpănă, cât și în cele frumoase, evit să fac astfel de interogații. Atunci când sunt nevoită să trec prin momente mai puțin plăcute, încerc să nu îmi consum energia cu gânduri care nu mă ajută cu nimic la depășirea situației, care mă copleșesc inutil și care mă scot de pe drumul care duce la rezolvarea problemei.

Mi se pare fascinant cum ființa umană poate depăși tot felul de obstacole care par de netrecut la prima vedere. Personal, nu mă pierd în situațiile de criză, din contră, toate simțurile mi se ascut, mintea devine limpede și atentă, informațiile pe care le primesc din exterior sunt receptate și selectate într-un ritm alert. Îmi place să numesc această stare – modul de supraviețuire – pe care prefer să îl activez și să mă folosesc de avantajele lui, în loc să îmi pun întrebări fără relevanță. Nu mă consider o victimă în cazul în care sunt prinsă în stări urâte și sunt conștientă că mulți alți oameni trec prin același chestiuni, unii chiar prin unele mai grave, infinit mai grave.

La fel gândesc și dacă mi se întâmplă lucruri frumoase; nu mă flatez întrebându-mă de ce sunt norocoasă să am unele lucruri. Mă bucur de ce mi se întâmplă și nu pun la îndoială dacă merit sau nu să fiu fericită și iubită. În fond, de ce nu am merita oricare dintre noi să fim bine cu noi înșine și să avem o viață frumoasă?

Viața este roz, atunci când nu este neagră, dar, hei, negrul e la modă câteodată și face parte din existența noastră. Repet aici un dicton mongol care ne îndeamnă să nu murim înainte de ceasul morții și să nu ne întristăm înainte de venirea tristeții. În rest, sănătate, deoarece oricât de perimată este expresia, sănătatea e în continuare cea mai bună decât toate!

🙂

Facebook Comments

Indiferența nu doare

Multe din articolele pe care le-am scris aici au fost, într-un fel, un drept la replică pentru multe situații pe care le-am trăit sau mulți oameni pe care i-am întâlnit. Oarecum, era în firescul meu…

Din zona derogării, în Triunghiul Bermudelor

Fiecare dintre noi avem un stil, un mod anume de a fi, de a ne raporta la noi înșine și la ceilalți. Inevitabil, de-a lungul vieții, intrăm în contact cu tot felul de oameni, de…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[+] kaskus emoticons nartzco